Banii, puterea si tehnologia ar trebui sa fie neutre.

323

Banii, tehnologia și puterea sunt lucruri neutre pentru oameni. Sau cel puțin așa ar trebui să fie….Ar trebui să fie lucruri care să nu îi schimbe.

 

Totuși, de multe ori vedem cum oamenii se schimbă atunci când ajung să câștige mai mulți bani, când ajung să aibă o funcție mai importantă. De multe ori nu recunoaștem omul care postează pe rețelele de socializare, chiar dacă în realitate îl cunoaștem de ani buni. De ce ajung niște lucruri să ne schimbe comportamentul?

 

Se prea poate să muncim mult pentru ceea ce avem, dar tot ce avem sunt daruri pe care Dumnezeu ni le face pentru a le folosi cât avem nevoie de ele aici. Sunt daruri care nu ne vor ajuta cu nimic sufletul atâta vreme cât le folosim greșit. Sunt daruri care nu ar trebui să ne urâțească sufletul, și mai ales nu ar trebui să te definească.

 

Într-adevăr, o viață în care nu ducem lipsă de lucruri materiale este o viață confortabilă, care îne dă o oarecare siguranță din punctul de vedere al traiului. Dar suntem responsabili când folosim aceste daruri? Suntem oare conștineți că toate le avem datorită lui Dumnezeu și că ar trebui să fim recunoscători? Care este atitudinea pe care o avem față de Dumnezeu? Câți dintre noi suntem mulțumitori și câți suntem aroganți?

 

Cred că atâta vreme cât suntem pe pământul acesta suntem doar „contabili” pentru banii lui Dumnezeu. Trebuie să Îl întrebăm cum vrea să  procedăm cu tot ceea ce ne-a dăruit… Și știu că El ne va ajuta să înțelegem unde și cum trebuie să dăm cheltuim și cum să ne bucurăm de partea noastră. Și mai cred în momentul în care vom începe să ne bazăm pe aceste daruri mai mult decât pe Dumnezeu, atunci Îl îndepărtăm pe Dumnezeu din viața noastră… Și atunci banii devin o mare problemă.

 

Pentru fiecare gram de putere pe care îl avem va trebui să dăm socoteală. Pentru funcția și influența pe care le avem suntem responsabili în fiecare secundă. Funcție mare, responsabilitate pe măsură… Putem să ne folosim de puterea și influența pe care le avem pentru a-i ajuta și pe alții, sau ne putem folosi de ele doar pentru interesele noastre proprii. Putem să ne folosim de poziție și de putere astfel încât să Îi facem cinste lui Dumnezeu sau să Îl mâniem… Putem să Îl facem pe Iisus cunoscut oamenilor sau să ne facem pe noi cunoscuți oamenilor…

 

Tehnologia există pentru a ne ușura viața, pentru a comunica mai ușor unii cu alții și pentru multe alte aspecte. Tehnologia ne dă acces la informații la care nici nu visam vreodată… Și cu toate acestea, devenim prizonierii ei de multe ori. Prin intermediul tehnologiei putem să trimitem cuvinte frumoase și să facem gesturi frumoase, dar la fel suntem liberi să jignim și să aruncăm cu noroi… pentru că suntem protejați de o interfață prietenoasă și de un monitor care ne ascunde de viața reală. Putem deveni două persoane diferite cu ajutorul tehnologiei… Și nu spre bine.

 

Toate lucrurile de care am vorbit mai sus ne pot deveni ajutoare sau celule de închisoare la fel de ușor. Pot fi celule confortabile, dar care ne îndreaptă privirea de la Dumnezeu către sinele nostru atât de egoist…Sunt lucruri care ne pot ajuta să ne apropiem sau să ne depărtăm de Dumnezeu…. Sunt lucruri neutre, dar care folosite greșit ne distrug. Sunt lucruri care ne arată cum suntem de fapt pe interior. Acest interior pe care îl descoperim ne face onoare sau rușine?

 

Nici toate bogățiile de pe această lume nu au voie să ne facă mândri. Tot ce avem, avem datorită lui Dumnezeu, iar noi trebuie să Îi fim recunoscători. Dar atitudinea pe care o adoptăm este la latitudinea noastră…

 

Este ușor să ne întoarcem fața către Dumnezeu când suntem la pământ și nu putem să scăpăm… Dar cât de des ne facem timp să Îi mulțumim pentru când suntem bine?… Abia când vin vremuri ușoare vedem care ne este fața cu adevărat…. Și întrebarea este: credeți că acea față va plăcea lui Dumnezeu?



Avem un gol imens in forma de Dumnezeu in noi…

321

De câte ori în viață nu ai simțit că îți lipsește ceva și nu ai putut să îți explici ce este acel ceva? Oricui ai fi povestit despre acel ceva care lipsește nu te-a înțeles, pentru că părea că ai absolut tot ce și-ar putea dori un om, de la o slujbă bine plătită, la o relație frumoasă de iubire cu cineva. Sau poate ai simțit că ceva îți lipsește când lucrurile nu îți mergeau atât de bine.

 

Mulți dintre noi am încercat să suplinim acea lipsă cu diverse lucruri sau cu diverși oameni. Am început să căutăm soluții pentru a nu ne mai simți atât de… goi. Am încercat să ne punem speranța într-un om care să ne devină jumătatea și am aruncat pe umerii lui/ei toată povara noastră: am proiectat în ei toată fericirea noastră și ne-am pus toate visurile în el/ea. Și cel mai probabil am rămas dezamăgiți când am descoperit că nici după ce am cunoscut o astfel de persoană nu suntem pe deplin împliniți.

 

Am încercat să ne ascundem fața în vicii care mai de care mai costisitoare și mai ciudate… ne-am ascuns în droguri, alcool sau relații sexuale cu tot felul de oameni. Am încercat să facem cât mai mulți bani, pentru că am crezut că lipsa materială este cea care ne împiedică să fim fericiți. Câte nu am făcut ca să eliminăm lipsa lui Dumnezeu din viața noastră… și degeaba.

 

Ne naștem cu un gol imens în noi. Golul acela are forma lui Dumnezeu. Nimic altceva, nimeni altcineva nu va reuși vreodată să umple acel gol. Pentru un moment, vom avea senzația că se poate umple cu ceva ce găsim aici, pe pământ… iar în momentul următor vom vedea că de fapt doar ne-am amăgit și că nimic altceva în afară de Dumnezeu nu ține veșnic.

 

Nimic nu este mai presus de ceea ce a făcut Iisus Hristos pentru noi: a murit pentru ca noi să trăim veșnic. Oricât de mult ar încerca oamenii să se relaxeze, să își închipuie că se pot descurca singuri, că viața lor va fi pe deplin împlinită datorită eforturilor lor proprii, nu vor face mai mult decât să se amăgească singuri cu bucurii aparente… sau se vor lăsa păcăliți de promisiunile altora care par mai fericiți decât ei… pentru un timp.

 

Indiferent de cât de dur sună, nici cea mai puternică dragoste dintre doi oameni nu se poate compara cu modul în care Dumnezeu ne iubește pe fiecare în parte. Nici cea mai mare grijă a părinților noștri nu se poate compara cu grija pe care ne-o poartă Dumnezeu zi după zi. Iubirea deplină vine doar de la Dumnezeu, iar noi ca și oameni suntem oarecum limitați didn acest punct de vedere.

 

Nu va fi întotdeauna ușor să Îl urmăm pe Dumnezeu. El ne va cere și lucruri care ne vor scoate din zona noastră de confort, pe care nu le vom înțelege poate deloc. Și ne va cere să nu facem din nimic și nimeni în afară de El sursa fericirii și a păcii noastre. Și eu știu că merită. Eu cred promisiunile Lui pe care ni le-a transmis prin Biblie (și pe care le poate afla orice om, citind și crezând ceea ce a spus El) și cred că alegerea vieții alături de El este cel mai bun lucru pe care poți să îl faci pentru tine. Sunt sigură că se bucură atunci când Îl ascultăm, când Îi vorbim, dar sunt sigură că tot ce face, face pentru binele nostru, pentru că fără El nu suntem compleți… pentru noi nu rămâne decât decizia de a-L cunoaște și de a-L urma.